Cu epiderma ta de roze,
Înfierbântată în delir,
Tot vei dansa în negrul șir
Pe drumul spre metamorfoze.

Imagine de-apoteoze
Din Wagner, Fragonard, Shakespeare,
Te-ai stins ca sunet pe-un clavir
Sau ca un vis între nevroze.

O, silf arid în reurcare
Mai sus de-arhaice altare,
Vrei tot văzduhul să cutreieri?

Când ochii tăi nu vor mai plânge,
Lăsa-vei munții peste creieri
Și lângă suflet, flori de sânge.