Frate, lasă-ne-n dulcele nostru colind!
Lin drumurile se întunecă, știm.
Și flutură flamuri departe, sclipind,
Dar, frate, lasă-ne singuri să fim –

Și să ne-odihnim privind cerul tăcut,
Cu inima blândă și gata mereu,
Uitând ce-a mai fost în trecut.
Ce largă e lumea, o, fratele meu!

Vântul se joacă afară cu nori
Ce vin ca și noi de undeva,
Frate, să fim ca frumoasele flori,
Fericiți și sărmani, o, lasă-ne-așa.


Traducere Mihail Nemeș