Pe o cale ferată pustie le vorbeam pietrelor
cu un foșnet prelung seara cădea
ceva se surpa printre crengi se năruia
într-o haotică geometrie

calea ducea în patru direcții diferite
peste câmpiile grele ale cerului

mecanicul fuma liniștit - puteam alege locul
îl alegeam

atunci se năștea în noi o aspră penitență
seara ne cădea părul - îl puneam deoparte
cu un foșnet prelung cerul cădea
ceva se surpa în noi se năruia