agonia
ukraine

v3
 

Agonia – Літературні майстерні | ÐŸÑ€Ð°Ð²Ð¸Ð»Ð° | Mission Контакт | Ð’пишіться
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Стаття Товариства Конкурс Есе Мультімедія Персональні Поезія Преса

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексти того самого автора


Переклади цього тексту
Main body of this text : -------------------- Doamne, n-ajung pân\'la tine vârfurile-acestei păduri de suspine? Cum ești tu atotștiutor, să fi dat pâne de-ajuns tuturor, culcuș pentru copiii înghețați, câte puțin din lumina celor bogați, câte puțin din cerul lor senin, de care îngeri întraripați se țin. Să fi dat, Doamne, fiecărui om, câte-o bucată verde de pământ și câte-un pom al tuturor speranțelor pământești, și nu te-am fi-ntrebat unde ești. Am fi spus că te-ai răspândit în noi, ca un fluviu liniștit, că te-am băut fără să știm... N-ai fi rămas în biserică și-n țintirim, ci ai fi mers împreună cu noi și te-am fi pus între coarne la boi, ca pe-un ciucure frumos de mătasă să ne-ajuți la plug și la coasă. În loc să pleci pe celălalt tărâm, ai fi avut la masa noastră un tacâm și seara, obosit și făr\' de-alai, în loc să te-ntorci înapoi în rai, adormeai undeva pe-aici, printre copii și pisici, într-un colț de vatră luminat. Doamne, de ce ți-au crescut aripi și-ai zburat ? '>
0

 ÐšÐ¾Ð¼ÐµÐ½Ñ‚арі членів


print e-mail
Дивились: 7408 .



Doamne, n-ajung pân\'la tine?
ðÿð¾ðµð·ñ–ñ [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
BY [Magda_Isanos ]

2010-04-18  | [This text should be read in romana]    |  Вписаний в бібліотеку Midrigan Mihai





Doamne, n-ajung pân'la tine
vârfurile-acestei păduri de suspine?
Cum ești tu atotștiutor,
să fi dat pâne de-ajuns tuturor,
culcuș pentru copiii înghețați,
câte puțin din lumina celor bogați,
câte puțin din cerul lor senin,
de care îngeri întraripați se țin.

Să fi dat, Doamne, fiecărui om,
câte-o bucată verde de pământ și câte-un pom
al tuturor speranțelor pământești,
și nu te-am fi-ntrebat unde ești.
Am fi spus că te-ai răspândit
în noi, ca un fluviu liniștit,
că te-am băut fără să știm...
N-ai fi rămas în biserică și-n țintirim,

ci ai fi mers împreună cu noi
și te-am fi pus între coarne la boi,
ca pe-un ciucure frumos de mătasă
să ne-ajuți la plug și la coasă.

În loc să pleci pe celălalt tărâm,
ai fi avut la masa noastră un tacâm
și seara, obosit și făr' de-alai,
în loc să te-ntorci înapoi în rai,
adormeai undeva pe-aici,
printre copii și pisici,
într-un colț de vatră luminat.

Doamne, de ce ți-au crescut aripi
și-ai zburat ?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Літературний дім, поезіїї та культури. пишіть і насолоджуйтесь статті, есе, проза, класика та конкурси. poezii
poezii
poezii  Ð¿ð¾ñˆñƒðº  Agonia €“ Літературð½ñ– ð¼ð°ð¹ñÑ‚ерð½ñ–  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net


E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!