O damă,-n '909
(cât de albaștri-i pot fi ochii!)
în otomana unei rochii
mov-purpurii, cu fir și două
plătci îmbinându-se pe umeri
precum tunicile elene;
o damă unduind alene
ca lebăda, - pe când tu numeri
minutele pân-o să sune
de miezul nopții și-al speranței;
și e ca tricolorul Franței
obrazul damei importune,
căci de-o așa splendoare,-ncât
ți-e teamă să începi o nouă
idilă,-n '909,
și să-i săruți prelungul gât;
sau (pe cînd domnii toți fac sluj
în jurul ei, iar les bas-bleus
scot roșul fard din tub etanș
și-și dau pe buze cu alt ruj)
să-ți culci obrazul cald, în dans,
pe-obrazu-i aux couleurs de France:
yeux bleus
dents blanches
levres tres rouges