|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Nicolae Marius Buchiu
Interesul meu pentru literatura s-a dezvoltat relativ lent si, as spune, pe masura ce scrisul a inceput sa ma preocupe mai serios.
Imi amintesc ca scriam sau incercam sa scriu inca pe la 13 ani. Nu am pastrat lucrari de atunci si nici nu consider ca ar fi fost cazul.
M-am nascut in apropiere de Ploiesti insa copilaria mi-am petrecut-o in cea mai mare parte la Campina. Imi este destul de clar ca am scris putin, si pentru ca poate fi bine si asa. O auto-cenzura nu cred ca ar putea intra in discutie, insa in general ma gandesc de doua ori inainte de a fi convins ca realmente am ceva de spus. Pot aparea pierderi astfel din ceea ce impulsul de moment ar putea genera, si oricine e constient de asta; insa precizez ca fac parte, dupa convingerea personala, desigur, din categoria celor cu un simt al ridicolului ceva mai dezvoltat.
In ce priveste studiile, am urmat ASE-ul.
Trecand la partea de interes ce priveste literatura, am participat la doar un singur concurs literar, in perioada liceului, si cu unele rezultate. Mai semnificativ poate e faptul ca am participat la cenaclul literar (si intr-o masura mai mica la atelierul literar) de la Casa Uniunii Scriitorilor, inclusiv la noul cenaclu Euridice (dar aceasta pentru scurt timp).
Aici as spune ca atentia de care m-am bucurat n-a prea existat. Nu tin sa comentez pe larg asemenea aspecte, insa cred ca domneau legile simpatiei si antipatiei acolo, si nu atat in legatura cu persoana mea (de cele mai multe ori preferam sa fiu spectator, inclusiv la polemici degenerand in certuri stupide) cat privind intreaga desfasurare si comentariile apreciative sau nu asociate mereu cam acelorasi persoane. Dezamagire, si poate ca daca in incercarea mea de a fi obiectiv exista si dreptate, atunci nu e bine, si nu e drumul cel bun.
Raman in general optimist, si voi preciza in finalul acestei foarte scurte asa-zise biografii ca nu tot ceea ce pare a fi o noua directie (se intelege ca este opinia mea) reprezinta de fapt si o cale viabila, mai ales atunci cand promotorii ei se dovedesc ostili fata de alte cai pe care simt ca nu se mai poate spune nimic - dar sa nu uitam ca scriem pentru oameni si nu pentru cuvinte.
|
Рекомаð½ð´Ð¾Ð²Ð°ð½ñ– текÑти
