|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Nicolae Sirius
Nicolae Sirius (n. 1950, Lupsanu, Calarasi) este poet si dramaturg.
A parasit România în 1986. A trait sase luni într-un lagar din Austria. Devine cetatean australian din 1988. În 1995, ajunge în Germania, împreuna cu sotia, Hiroko Minakami, o valoroasa pianista japoneza. Câtiva ani mai târziu (1990), se stabileste în Japonia, unde traieste în prezent, alaturi de sotie si de cele doua fetite ale lor.
A debutat cu poezie în Tribuna Ialomitei (1968), publicând apoi versuri în Luceafarul (1974) si în Caietul Debutantului (Editura Albatros, 1979).
Consiliul Australian de Cultura si Arta i-a oferit doua burse guvernamentale (1989, 1990). Piesa sa de teatru Ultimul dictator, Cain, Abel si Dumnezeu a fost jucata în limba engleza de La Mama Theatre, în colaborare cu Melbourne International Festival (1990) iar Court House din Melbourne i-a pus în scena Castelul (1993).
Balada timpului ce plânge, piesa de teatru scrisa în lagar, în 1986, a fost publicata în româna si, sub titlul Times weeps, în engleza (ambele volume au aparut la AMB, 2000).
În România, a publicat volumul Poezii fara tara (Editura Proteus, 1995). În Japonia, poemele sale din Secolul alb (traduse în engleza de dr. Walter Tonetto de la Waseda University) ia forma unui text electronic destinat cercetarii literare (1996).
Cel mai recent volum al lui, Poeme vechi si noi, este în curs de aparitie în limba japoneza.
Din anul 1991, Nicolae Sirius este membru al Uniunii Scriitorilor din Australia.
|
Рекомаð½ð´Ð¾Ð²Ð°ð½ñ– текÑти
