Ñторінка: 3 : 2 : 1
Anacreontică
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (7521 афішуваннÑ)
Angelina
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6389 афішуваннÑ)
Armingenii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6191 афішуваннÑ)
Atque nos!
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (8087 афішуваннÑ)
Baladă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-01-21 (10846 афішуваннÑ)
Balada albaneză
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-11-03 (8024 афішуваннÑ)
Biserica ruinată
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (9277 афішуваннÑ)
Blăstăm de mamă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (12284 афішуваннÑ)
Blestemul trădării
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6442 афішуваннÑ)
Brâul Cosânzenii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-21 (5764 афішуваннÑ)
Cântă pilotul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6371 афішуваннÑ)
Cântec
: poezii pentru copii ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-17 (93647 афішуваннÑ)
Cântec
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6975 афішуваннÑ)
Cântec
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (8148 афішуваннÑ)
Cântec (XXXI)
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-18 (16759 афішуваннÑ)
Cântec ostășesc
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6712 афішуваннÑ)
Cântecul cel vechi al Oltului
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6388 афішуваннÑ)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie” ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-08-03 (12220 афішуваннÑ)
Ceas-rău
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6745 афішуваннÑ)
Cetatea Neamțului
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-09-06 (34329 афішуваннÑ)
Chindia
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-06 (5476 афішуваннÑ)
Colindatorii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-12-28 (110015 афішуваннÑ)
Cornul
: Baladă germană ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6491 афішуваннÑ)
Crăiasa zânelor
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-28 (6969 афішуваннÑ)
De profundis
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6530 афішуваннÑ)
Decebal cătră popor
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-22 (9642 афішуваннÑ)
Doina
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (21313 афішуваннÑ)
Draga mamei
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7657 афішуваннÑ)
Dragoste învrăjbită
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (9840 афішуваннÑ)
Dragostea păcurărească
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6295 афішуваннÑ)
Dunărea și Oltul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (9514 афішуваннÑ)
Dușmancele
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (40254 афішуваннÑ)
El Zorab
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-01-07 (134575 афішуваннÑ)
Ex ossibus ultor!
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-22 (8536 афішуваннÑ)
Fatma
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-15 (8128 афішуваннÑ)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-08-06 (6650 афішуваннÑ)
Fragment epic
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6277 афішуваннÑ)
Fulger
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7341 афішуваннÑ)
Golia ticălosul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6071 афішуваннÑ)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-11-26 (49674 афішуваннÑ)
Ideal
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (11467 афішуваннÑ)
Iedera
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-06 (8804 афішуваннÑ)
Imnul studenților
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-04-05 (6224 афішуваннÑ)
În miezul verii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-03 (22790 афішуваннÑ)
Inima mamei
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-10-21 (17692 афішуваннÑ)
Ispita
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-28 (8843 афішуваннÑ)
La oglindă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (19151 афішуваннÑ)
Lordul John
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-07-15 (35506 афішуваннÑ)
Lupta vietii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-09-23 (10902 афішуваннÑ)
Mama
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (12404 афішуваннÑ)
Ñторінка: 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|