agonia ukraine v3	Agonia â€“ Ð›Ñ–Ñ‚ÐµÑ€Ð°Ñ‚ÑƒÑ€Ð½Ñ– Ð¼Ð°Ð¹ÑÑ‚ÐµÑ€Ð½Ñ– \| ÐŸÑ€Ð°Ð²Ð¸Ð»Ð° \| Mission	ÐšÐ¾Ð½Ñ‚Ð°ÐºÑ‚ \| Ð’Ð¿Ð¸ÑˆÑ–Ñ‚ÑŒÑÑ



Ð¡Ñ‚Ð°Ñ‚Ñ‚Ñ Ð¢Ð¾Ð²Ð°Ñ€Ð¸ÑÑ‚Ð²Ð° ÐšÐ¾Ð½ÐºÑƒÑ€Ñ Ð•ÑÐµ ÐœÑƒÐ»ÑŒÑ‚Ñ–Ð¼ÐµÐ´Ñ–Ñ ÐŸÐµÑ€ÑÐ¾Ð½Ð°Ð»ÑŒÐ½Ñ– ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ ÐŸÑ€ÐµÑÐ°

RADIO Agonia

Ð ÐµÐºÐ¾Ð¼Ð°ð½ð´Ð¾Ð²Ð°ð½ñ– Ñ‚ÐµÐºÑÑ‚Ð¸

￭ ÐŸÐ¾Ð·Ð²Ð¾Ð»ÑŒ Ð¼Ñ–ÑÑÑ†ÑŒ Ð¶ÐµÐ½Ð¸Ñ‚Ð¸ÑÑ

Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Ð·Ð¼Ð°Ð³Ð°Ð½Ð½Ñ Ð»Ñ–Ñ‚ÐµÑ€Ð°Ñ‚ÑƒÑ€Ð½Ð¸Ñ… ÑÐ°Ð¹Ñ‚Ñ–Ð²
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

ÐšÐ¾Ð½Ñ‚Ð°ÐºÑ‚

George Coșbuc[George_Cosbuc]




ÐœÑ–ÑÑ‚Ð¾ Ð¿Ñ€Ð¾Ð¶Ð¸Ð²Ð°Ð½Ð½Ñ: Hordou, jud. Bistrița-Năsăud - Romania ÐœÐ°Ñ” Ñ€Ñ–Ð´Ð½Ð¸Ð¹ ÑÐ·Ð¸Ðº Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ George Coșbuc ÐŸÐµÑ€ÑÐ¾Ð½Ð°Ð»ÑŒÐ½Ð° ÑÑ‚Ð¾Ñ€Ñ–Ð½ÐºÐ° web George Coșbuc ÐŸÑ€ÑÐ¼Ð¸Ð¹ Ð°Ð´Ñ€ÐµÑ Ñ†ÑŒÐ¾Ð³Ð¾ Ð°Ð²Ñ‚Ð¾Ñ€Ð° :	Authorship & Copyright Protection (beta):



Ð°ÐºÑ‚Ð¸Ð²Ð½Ñ– ÐºÐ¾Ð»ÐµÐºÑ†Ñ–Ñ— Ñ†ÑŒÐ¾Ð³Ð¾ Ð°Ð²Ñ‚Ð¾Ñ€Ð°:

ÐÐ°Ð¹Ð½Ð¾Ð²Ñ–ÑˆÑ– Ð²Ð½ÐµÑÐµÐ½Ñ– Ñ‚ÐµÐºÑÑ‚Ð¸ ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ (101) Ð’ÑÑ– (101)


ÐÐ°Ð¹Ð½Ð¾Ð²Ñ–ÑˆÑ– Ð²Ð½ÐµÑÐµÐ½Ñ– Ñ‚ÐµÐºÑÑ‚Ð¸	ÐšÐ¾Ð¼ÐµÐ½Ñ‚Ð°Ñ€Ñ–:	Ð¢ÐµÐºÑÑ‚Ð¸ Ð²Ð½ÐµÑÐµÐ½Ñ– Ð´Ð¾ Ð±Ñ–Ð±Ð»Ñ–Ð¾Ñ‚ÐµÐºÐ¸:

ÑÑ‚Ð¾Ñ€Ñ–Ð½ÐºÐ°: 3 : 2 : 1 Anacreontică : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (8057 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Angelina : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6944 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Armingenii : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6823 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Atque nos! : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (8660 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Baladă : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-01-21 (11512 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Balada albaneză : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-11-03 (8603 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Biserica ruinată : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (9856 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Blăstăm de mamă : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (13159 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Blestemul trădării : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (7002 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Brâul Cosânzenii : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-21 (6354 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântă pilotul : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6934 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântec : poezii pentru copii ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-17 (95078 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântec : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (7576 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântec : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (8750 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântec (XXXI) : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-18 (17606 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântec ostășesc : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (7267 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântecul cel vechi al Oltului : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (6996 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cântecul Redutei : din volumul „Cântece de vitejie” ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-08-03 (12889 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Ceas-rău : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7341 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cetatea Neamțului : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-09-06 (35194 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Chindia : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-06 (6048 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Colindatorii : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-12-28 (110780 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Cornul : Baladă germană ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7088 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Crăiasa zânelor : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-28 (7596 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) De profundis : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7090 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Decebal cătră popor : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-22 (10261 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Doina : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (21963 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Draga mamei : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (8210 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Dragoste învrăjbită : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (10472 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Dragostea păcurărească : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6895 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Dunărea și Oltul : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (10077 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Dușmancele : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (41158 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) El Zorab : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-01-07 (136824 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Ex ossibus ultor! : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-22 (9152 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Fatma : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-15 (8825 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Filozofii și Plugarii : (după o poveste poporală) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-08-06 (7283 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Fragment epic : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6890 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Fulger : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (7956 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Golia ticălosul : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (6664 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Iarna pe ulita : 1896 - Fire de tort ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-11-26 (50575 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Ideal : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-11-11 (12417 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Iedera : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-06 (9399 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Imnul studenților : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-04-05 (6792 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) În miezul verii : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-03 (23487 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Inima mamei : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-10-21 (18354 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Ispita : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-28 (9530 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) La oglindă : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (19891 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Lordul John : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-07-15 (36601 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Lupta vietii : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-09-23 (11674 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) Mama : ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-08-11 (13313 Ð°Ñ„Ñ–ÑˆÑƒÐ²Ð°Ð½Ð½Ñ) ÑÑ‚Ð¾Ñ€Ñ–Ð½ÐºÐ°: 3 : 2 : 1

Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ George Coșbuc George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884). În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa. În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).

Ð›Ñ–Ñ‚ÐµÑ€Ð°Ñ‚ÑƒÑ€Ð½Ð¸Ð¹ Ð´Ñ–Ð¼, Ð¿Ð¾ÐµÐ·Ñ–Ñ—Ñ— Ñ‚Ð° ÐºÑƒÐ»ÑŒÑ‚ÑƒÑ€Ð¸. Ð¿Ð¸ÑˆÑ–Ñ‚ÑŒ Ñ– Ð½Ð°ÑÐ¾Ð»Ð¾Ð´Ð¶ÑƒÐ¹Ñ‚ÐµÑÑŒ ÑÑ‚Ð°Ñ‚Ñ‚Ñ–, ÐµÑÐµ, Ð¿Ñ€Ð¾Ð·Ð°, ÐºÐ»Ð°ÑÐ¸ÐºÐ° Ñ‚Ð° ÐºÐ¾Ð½ÐºÑƒÑ€ÑÐ¸.