Ñторінка: 1
***(Nu e frumos să fii celebru)
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-09-19 (9880 афішуваннÑ)
À HÉLÈNE
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (6894 афішуваннÑ)
Chanson
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (6767 афішуваннÑ)
Definitia poeziei
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-13 (11411 афішуваннÑ)
DEFINITION DE LA POESIE
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-02-19 (10219 афішуваннÑ)
Définition de l’art
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5572 афішуваннÑ)
Febbraio
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-08-31 (10651 афішуваннÑ)
Grădina Ghetsemani
: Tălmăcire de Marin Sorescu ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-04-13 (6604 афішуваннÑ)
Ivaka
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5375 афішуваннÑ)
Je voudrais parvenir au cœur…
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2015-03-25 (5321 афішуваннÑ)
La débâcle du printemps
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2015-03-25 (5062 афішуваннÑ)
LA MORT DU POÈTE
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (7294 афішуваннÑ)
Le houblon
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2015-03-25 (5644 афішуваннÑ)
LE POEME QUI SUIT LES POEMES
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-02-19 (7619 афішуваннÑ)
LE PRIX NOBEL
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (11072 афішуваннÑ)
Le vent
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2015-03-25 (5144 афішуваннÑ)
Lea martinets
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5649 афішуваннÑ)
L'ÂME
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (7287 афішуваннÑ)
L’artiste
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5963 афішуваннÑ)
L’ÉTÉ DE LA SAINT-MARTIN
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (8475 афішуваннÑ)
Marguerite
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5195 афішуваннÑ)
Martie
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-13 (8832 афішуваннÑ)
MEIN LIEBCHEN, WAS WILLST DU NOCH MEHR ?
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-29 (6692 афішуваннÑ)
Nime nu va fi-n cămară...
: Traducere în limba română de Anatol Codru ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-05 (5658 афішуваннÑ)
Ô MA TRÈS BELLE…
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-29 (6853 афішуваннÑ)
RENDEZ-VOUS
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-28 (8796 афішуваннÑ)
Spasskoïe
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-02-05 (5863 афішуваннÑ)
Vantul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-13 (9084 афішуваннÑ)
Vara in oras
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-06-13 (8267 афішуваннÑ)
Ñторінка: 1 |
|

|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Boris Pasternak
Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie (stil vechi) (10 februarie) 1890 la Moscova - d. 30 mai 1960) a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958.
Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură.
În 1911 debutează cu poezii în almanahul grupării "Lirika", iar în 1914 tipărește placheta de versuri "Geamanul din nori". După examenele de la Universitatea din Moscova își definitivează primul său volum de versuri (1914). Din dorința de a fi alături de generația sa, Pasternak se "înregimentează" literar în gruparea moderat futuristă "Centrifuga", fără a-și renega însă rădăcinile, care coboară până în "veacul de argint" al poeziei ruse (perioada Simbolismului si a Akmeismului, dominată de figura lui Blok). Volumul Pe deasupra barierelor (1917) este, în mare măsură, o reluare a temelor din prima sa carte. Volumele Sora mea viața (1922) și Teme și variațiuni (1923), în care Pasternak își elaborează modul cu totul special de a surprinde lumea în integritatea ei, sunt primite cu entuziasm, impunându-l drept un mare poet. În anii '20, Pasternak încearcă să-și gasească locul în lumea creată de Revoluția roșie scriind poemele epice 1905 (1925-1926) și Locotenentul Schmidt (1926-1927), care, alături de poemul Înalta maladie (1923-1928), îi aduc recunoașterea oficială.
La sfârșitul anilor '30, deprimat din cauza nenorocirilor pe care le vede în jurul său - sunt anii terorii staliniste -, Pasternak renunță pentru o vreme la opera personală și își câștigă existența traducând. Traduce mult, din Shakespeare, Kleist, Goethe, Petofi, Shelley, Verlaine, din germană, engleză și din poezia gruzină; călătorește de altfel și în Gruzia.
În timpul Războiului publică volumele de versuri Pe trenuri timpurii (1943) și Întinderea pământească (1945). În iarna aceluiași an începe să scrie romanul Doctor Jivago. După război elaborează partea cea mai importantă din romanul Doctor Jivago, despre un intelectual cu opțiuni tragice între lumea intimă și existența publică, socială. În 1948, întregul tiraj de Opere alese de Pasternak, tipărit in anul precedent, este dat la topit. Publicarea romanului în străinatate în 1957, in Italia, și decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1958 a generat ascuțite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor și contrângerea sa să renunțe de bună voiela Premiul Nobel. În 1959 încheie volumul de versuri Când se înseninează. La 30 mai 1960, scriitorul moare la Peredelkino, celebrul sat de creație al scriitorilor sovietici, situat într-o suburbie a Moscovei. În însemnările și scrisorile ultimilor ani Pasternak și-a adunat punctele sale de vedere asupra artei.
Bibliografie selectivă
Vremea începuturilor -- (1912 - 1914)
Pe deasupra barierelor -- (1914 - 1916)
Anul nouă sute cinci -- (1925 - 1926)
Locotenentul Schmidt -- (1926 - 1927)
A doua naștere -- (1930 - 1931)
Doctor Jivago -- 1957
|