Ñторінка: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (5692 афішуваннÑ)
De ce-ai plecat?
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-18 (9666 афішуваннÑ)
De vorba cu diavolul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-07-20 (7483 афішуваннÑ)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-06-17 (5612 афішуваннÑ)
De vorbă cu mine însumi
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-31 (6620 афішуваннÑ)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-01-15 (5021 афішуваннÑ)
Ecce homo
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-07-20 (5336 афішуваннÑ)
Echinox de toamnă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (10063 афішуваннÑ)
Epilog
: lui Nicu Herăscu ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-01 (6966 афішуваннÑ)
Epilog sentimental
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-10 (6544 афішуваннÑ)
Fapt divers
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-31 (5429 афішуваннÑ)
Fetița din Făgădău
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-06-05 (6250 афішуваннÑ)
Glasul morilor
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-31 (5677 афішуваннÑ)
Götterdämmerung
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-31 (7762 афішуваннÑ)
Hodie mihi, cras tibi
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-12-15 (5896 афішуваннÑ)
Împăcare postumă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-31 (5553 афішуваннÑ)
În așteptare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-15 (9163 афішуваннÑ)
În cinstea celei care a plecat
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-16 (5413 афішуваннÑ)
În loc de prefață
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-02-05 (8360 афішуваннÑ)
În orașul cu trei sute de biserici
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-11-20 (5273 афішуваннÑ)
În templul liniștii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-06-29 (5777 афішуваннÑ)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-14 (5817 афішуваннÑ)
Isprava toamnei
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-06-29 (9821 афішуваннÑ)
Litanii pentru miezul nopții
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-11-20 (5446 афішуваннÑ)
Moartea amanților
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-06-29 (6421 афішуваннÑ)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-07-17 (5004 афішуваннÑ)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-10-14 (9617 афішуваннÑ)
Multașteptatei
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-11-20 (10179 афішуваннÑ)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-10-14 (4870 афішуваннÑ)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915 ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-05-22 (4829 афішуваннÑ)
Nocturnă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-08 (10445 афішуваннÑ)
Nu sunt ce par a fi
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-09-24 (5499 афішуваннÑ)
Odeletă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-28 (5815 афішуваннÑ)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-07-31 (9668 афішуваннÑ)
Papusa automata
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-11 (12915 афішуваннÑ)
Pășește-ncet
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-09-19 (6996 афішуваннÑ)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-04-21 (6422 афішуваннÑ)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-22 (11161 афішуваннÑ)
Pe malul Oltului
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-11-20 (5493 афішуваннÑ)
Peisaj umed
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-04-25 (7327 афішуваннÑ)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-12-06 (3849 афішуваннÑ)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-10-06 (6172 афішуваннÑ)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-12-06 (5527 афішуваннÑ)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-06-17 (4694 афішуваннÑ)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-14 (4589 афішуваннÑ)
Quiproquo
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-11-20 (4618 афішуваннÑ)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936) ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-12-06 (6444 афішуваннÑ)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-10 (4824 афішуваннÑ)
Rânduri pentru întregirea mea
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-04-10 (4315 афішуваннÑ)
Rânduri pentru Moș Crăciun
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-05-22 (14813 афішуваннÑ)
Ñторінка: 4 : 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|