Mă băuseși de privire
îmi lăsaseși ochiul gol
și m-ai domolit în aer
pasăre fără de zbor,
iar de frigurile toate
cele a zăpezilor
m-ai lăsat fără de moarte
înnoptând amiezelor.
Și ai pus atunci în cruce
păsări multe-ntretăiate
de aș sta și tot m-aș duce
să mă schimb în vietate,
în ceva ce mai există
alergând pe câmp sălbatic
cu ochi de vedere tristă
și apatic,
de m-aș duce oho-ho
într-un nici un încotro.