Era o noapte-ntunecoasă,
Când ți-am intrat, în taină mare,
Pe când dormeai, iubito,-n casă:
Zâmbind la dulcea-mi sărutare,
Te prefăceai doar adormită,
Ori somnului plăteai grea vamă?
Azi înțeleg, de bună seamă,
Că n-ai dormit nici o clipită,
Dar n-ai recunoscut, de teamă.