Din zi în zi mă văd mai mic,
mai gol și mai sărac de Tine,
cu cît spre Tine mă ridic,
cu-atît văd golul meu mai bine.

Din zi în zi mă văd mai mic
și scad sub cerul slavei Tale,
precum în zări de borangic
un călător pe-ntinsă cale.

Din zi in zi mă văd mai mic.
Ce uriaș eram sub soare!
Iar azi, cînd am ajuns pitic,
mă-ntreb ce pot fi mîine oare?

Din zi în zi mă văd mai mic.
Și-aștept un prag de împlinire,
să fiu un fericit nimic
ce-adoră veșnica iubire.