Nici marmori, nici morminte princiare
Nu vor trăi cît versul meu puternic ;
În miezul lui vei străluci mai tare
Decît în piatră sub un timp nemernic.

Războiul crunt va sfărîma statui
Sau ziduri tari ; dar Marte n-o să poată
Cu spada-i grea sau cu văpaia lui
Să-ți șteargă amintirea, niciodată.

Vei birui și moarte și uitare,
Iar lumea care vine după noi
Te va-nălța în slăvi nepieritoare
Spre dincolo de ziua-de-apoi.

Dar pînă cînd o să renvii din moarte
Și versul meu și ochii-or să te poarte !