agonia
ukraine

v3
 

Agonia – Літературні майстерні | ÐŸÑ€Ð°Ð²Ð¸Ð»Ð° | Mission Контакт | Ð’пишіться
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Стаття Товариства Конкурс Есе Мультімедія Персональні Поезія Преса

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Тексти того самого автора


Переклади цього тексту
Main body of this text : -------------------- Az’ noapte Iisus a intrat la mine-n celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ! Luna-a intrat după El în celulă, Şi-L făcea mai înalt şi mai trist. Mâinile Lui păreau crini pe morminte, Ochii adânci ca nişte păduri. Luna-L bătea cu argint pe vesminte, Argintându-I pe mâini vechi spărturi. M-am ridicat de sub pătura sură: - Doamne, de unde vii? Din ce veac? Iisus a dus lin un deget pe gură Şi mi-a făcut semn ca să tac... A stat lângă mine pe rogojină... - Pune-mi pe răni mâna ta. Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină, Parcă purtase lanţuri, cândva... Oftând, Şi-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpăţână, Si mişunau păduchi şi guzgani. Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Şi am dormit o mie de ani... Când m-am trezit din grozava genună, Miroseau paiele a trandafiri. Eram în celulă şi era lună, Numai Iisus nu era nicăieri... - Unde eşti, Doamne? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de căţui. M-am pipăit, şi pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui... '>
0

 ÐšÐ¾Ð¼ÐµÐ½Ñ‚арі членів


print e-mail
Дивились: 3569 .



Az' noapte, Iisus...
ðÿð¾ðµð·ñ–ñ [ ]
Anotimpul umbrelor - Ed. Blassco 2015

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
BY [RADU_GYR ]

2020-02-01  | [This text should be read in romana]    |  Вписаний в бібліотеку Maria Elena Chindea





Az’ noapte Iisus a intrat la mine-n celulă.
O, ce trist, ce înalt era Christ!
Luna-a intrat după El în celulă,
Şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
Ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L bătea cu argint pe vesminte,
Argintându-I pe mâini vechi spărturi.

M-am ridicat de sub pătura sură:
- Doamne, de unde vii? Din ce veac?
Iisus a dus lin un deget pe gură
Şi mi-a făcut semn ca să tac...

A stat lângă mine pe rogojină...
- Pune-mi pe răni mâna ta.
Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină,
Parcă purtase lanţuri, cândva...

Oftând, Şi-a întins truditele oase
Pe rogojina mea cu libărci.
Prin somn lumina, dar zăbrelele groase
Lungeau pe zăpada Lui vărgi.

Părea celula munte, părea Căpăţână,
Si mişunau păduchi şi guzgani.
Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână,
Şi am dormit o mie de ani...

Când m-am trezit din grozava genună,
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă şi era lună,
Numai Iisus nu era nicăieri...

- Unde eşti, Doamne? Am urlat la zăbrele.
Din lună venea fum de căţui.
M-am pipăit, şi pe mâinile mele
Am găsit urmele cuielor Lui...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Літературний дім, поезіїї та культури. пишіть і насолоджуйтесь статті, есе, проза, класика та конкурси. poezii
poezii
poezii  Ð¿ð¾ñˆñƒðº  Agonia €“ Літературð½ñ– ð¼ð°ð¹ñÑ‚ерð½ñ–  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net


E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!