Așa e Iste, meșterul, – cu toane;
Nu-i pasă de porunci, nici de injurii.
E brusc prezent și, fără de fasoane,
Măreț confirmă forțele naturii.
Mai poate-un om setos, lângă bulboane
De apă, să nu-și stingă-arsura gurii?
Se-apleacă, vrând să-i dea sărutul dulce,
Dar tresărind de lângă ea se smulge.



Traducere Ștefan Augustin Doinaș