Nu știu dacă băiatul acela visează,
Ne-am fi-ntâlnit undeva într-un vis…
Trenul fugea cu ploaia pe umeri,
uitaseră apele zăgazul deschis.
Trebuia să plec mai departe de munți,
el să ajungă seara-n câmpie.
Necunoscuți ne sărutam pe peron
și-l așteptam în gările toate să vie.
Ne-am căutat cât ține privirea…
Altcineva azi mă iubește și-mi scrie…
Dar eu rănesc aerul iernii cântând,
și-l aștept în gările toate să vie.