Se întoarce-n șa și spune: Eu sunt
bărbatul care m-am născut și am crescut
și am murit pe cal.
Palid
gândesc cu nostalgie la matricea mea.
Mângâi cu poftă pielea brumărie a calului.
Fluierături atât de limpezi l-au trezit,
și va veni al doilea stăpân și va sări în spate
chiar peste trupul primului stăpân.
La început el stânjenit va fi crezând
că trupul său e prea înalt,
i se va părea că cineva se zbate,
bice strașnice va da.
Și nu va merge mult, se va întoarce-n șa și va spune: Eu sunt
bărbatul care m-am născut și am crescut
și am murit pe cal.
Cu cinste așezându-se pe șirul de stăpâni, calul cu ușurință-i va purta pe căile pământului.
El, marele cal, deodată
ridica din nervii săi
picioarele, lăsând înfiptă într-un pământ
coloana galbenă de călăreți.