Treci ușor, mergând să nu te-ating,
hainele pe trup sunt otrăvite.
Purpurile calde ale unor regi
într-o piramidă mai demult găsite.
Eu aștept până se naște-o vietate,
fără deznădejde s-o privesc crescând,
am să sufăr frigul pe care-l aruncă
jumătatea iernii lunecând.
Și-n ascuns cu spaimă să mă uit pe trup
dacă pielea brusc a înfrunzit,
voi purta lipite peste sânge numai
hainele în care am iubit.




Ființele abstracte, 1966