Ca în fiecare zi
și astăzi a venit seara.
Anselmus. Pe picioarele

ei de cîrtiță veche.

Afară ploua torențial.
- Peste tot omul.
M-am dus în Scriptorium.

Mă uitam în oglindă.
La toate animalele acelea
de dincolo. Și nu vedeam

nimic. Se dusederă toate.

În cauza aceea finală.

Din care omul nu a înțeles
niciodată mare lucru.