Îngropat în spice un fecior de sat se întrece-n sănătate
cu macii câmpului,
cu paserile verii.
Îl văd din spate:
din tăria brațelor lui simt
că nu iubește femeile decât în lanuri coapte de grâu.
Umezi până în brâu
se întorc pescarii de la Murăș
cu libelule prinse-n pălărie.
Globuri mari de păpădie
arată drumul vântului.
Eu macin între degete spic după spic,
și-arunc semințele-ntre brazde pentru - cățelul pământului.
Eu macin între degete spic după spic,
și-azvârl grăunțele-n - lume, fără rost,
în cinstea soarelui.
Apoi mă ridic.