Legenda greacă povestea de-o fată
de crai din Argos, într-un turn închisă.
« Să n-o atingă dragostea », fu scrisă,
și-n bronz, și-n pietre, soarta ei săpată.

Dar zeul luă aminte la proscrisă.
Prin ziduri tari, prin poarta ferecată,
trecea, prinzîndu-l, forța-ntunecată,
lumina ei de ambră și caisă.

Și, vrînd pe ea, năprasnic s-o cunoască,
se prefăcu în ploaie grea de aur,
și potopi sihastra ei cămară.

Din patimi, rădăcini crescură – plaur –,
pe care veac de veac o să plutească
făptura ei, ca miezu-adînc de vară.