Ñторінка: 1
Eugénie Grandet
:
 Проза 2006-01-03 (7814 афішуваннÑ)
La Cousine Bette
:
Проза 2006-01-03 (11122 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-03-03 (6652 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-03-08 (6346 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-04-24 (7336 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-05-06 (6360 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-05-23 (5920 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-05-25 (6468 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-05-27 (6289 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-06-28 (8288 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-06-28 (9664 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-06-29 (6114 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-07-05 (6740 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-10-14 (6057 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
:
Проза 2010-10-17 (5918 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: XIIIa
Проза 2010-12-04 (5908 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: XIIIb
Проза 2010-12-05 (6657 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: XIV
Проза 2011-01-12 (7028 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XVa)
Проза 2011-04-07 (5761 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XVb)
Проза 2011-04-09 (5549 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XVI)
Проза 2011-04-17 (5648 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XVII)
Проза 2011-05-03 (7369 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XVIII)
Проза 2011-05-04 (6687 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XIX)
Проза 2011-06-05 (5770 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XX)
Проза 2011-11-15 (6910 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XXI)
Проза 2011-11-18 (7346 афішуваннÑ)
La peau de chagrin
: La femme sans cœur (XXII)
Проза 2011-11-20 (6640 афішуваннÑ)
Ñторінка: 1 |
|
|
|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Honoré de Balzac
Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franța – d.18 august 1850, Paris, Franța) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.
Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre,[1] G. Vannier cât și de filozofi ca Alain, Albert Béguin el a fost privit ca fiind un vizionar de către Albert Béguin.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categori deja existente, aparte.
El a creat un adevărat monument, "Comedia umană" (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.
Datorită insuficienței banilor, tânărul Balzac s-a văzut în ipostaza de a se abține de la multele plăceri ale tinereții. Cu toate acestea, trăind într-o mansardă închiriată, ducându-și traiul de pe o zi pe alta, a gusta plăcerile începuturilor meseriei sale. Într-o scrisoare adresată surorii sale Laure, el spunea: „Focul s-a aprins pe strada Lesdiguieres nr. 9, în capul unui biet flăcău, iar pompierii nu l-au putut stinge. A fost pus de o femeie pe care el n-o cunoaște: se zice că locuiește la Patru Națiuni, la capătul podului Artelor; se numește Gloria.”
Aici are șansa de a citi și admira „romanele populare” ale unor scriitori ca Pigault-Lebrun, Ducray-Duminil, Pixérécourt, ajungând totodată să le invidieze autorii pentru câștigurile aduse de acestea. Balzac era într-o perioadă de acumulare; la finalul celor doi ani de proba nu reușește să termine decât o operă Cromwell, o tragedie în cinci acte, în versuri. Alte opere Cromwell vor mai da la lumină și Mérimée și Victor Hugo, dar, după el.
Se întoarce la Villeparisis, în casa părintească unde citește opera sa. Efectele lecturării au fost dramatice, familia considerând că tânărul Balzac nu are talent. Un fost profesor al Școlii politehnice, prieten de familie, prezent în acea seară îl dojenește: „Fă orice, numai literatură nu!”
Familia îi interzice întoarcerea la Paris, datorită slăbiciunii lui, efectele vieții austere, a mizeriei și a sărăciei își spun cuvântul. Tânărul Balzac se reface rapid în confortabila casă părintească și nu mai are decât un singur gând: să devină independent.
Primul succes al lui Balzac “Les Chouans” 1829, inițial publicat sub numele de “Le Dernier Chouan”) a fost urmat de “La Peau de chagrin” (1831). În următorii 20 de ani el a scris o vastă colecție de romane și scurte povești cunoscută sub numele “La Comédie humaine”. Aceasta, cea mai de seamă lucrare a sa, este o reproducere a societății franceze a timpului său, ilustrând în detaliu peste 2000 de personaje specifice fiecărei clase sociale și profesii. Cele mai importante romane din ”Comedia umana” sunt:
Louis Lambert (1832)
Eugénie Grandet (1833)
Patologia vieții sociale (1833-39)
La Recherche de l’absolu (1834)
Le Père Goriot (1835)
Les Illusions perdues (1837)
César Birotteau (1837)
La Cousine Bette (1847)
Le Cousin Pons (1847).
Calitățile lui Balzac care îi depășesc defecte precum lipsa stilului literar, critica, tendința spre melodramă, sunt: originalitatea, marea putere de observație și imaginația sa. Scurtele sale poveștioare includ părțile cele mai bune din limbaj, dar încercările de a scrie dramă au eșuat.
|
Рекомаð½ð´Ð¾Ð²Ð°ð½ñ– текÑти
