Ñторінка: 1
Clima absenței
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-12-18 (9227 афішуваннÑ)
Elena
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-12-17 (7277 афішуваннÑ)
Frescă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-09-01 (6161 афішуваннÑ)
Întâmplare de august
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-08-26 (6314 афішуваннÑ)
Mică mare verde
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-03-08 (7288 афішуваннÑ)
Monograma
: Întotdeauna voi plânge - mă auzi? - după tine, singur în Paradis. ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2021-11-02 (1148 афішуваннÑ)
Orientări
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2020-02-26 (1748 афішуваннÑ)
Șapte heptastihuri nocturne
: din Orientări ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2010-05-22 (5687 афішуваннÑ)
Și cu lumină și cu moarte (fragment)
: din Micul nautil ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2010-05-28 (5888 афішуваннÑ)
Ñторінка: 1 |
|

|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Odysseas Elytis
Poet grec, născut la 2 noiembrie 1911 în Iraklion (Creta); numele adevărat: Odysseas Alepoudelis; studii liceale și universitare (neterminate) la Atena, numeroase călătorii în străinătate. In 1940 e mobilizat cu gradul de sublocotenent și participă la luptele din munții Greciei și di Albania împotriva invaziei italiene; în 1941 se îmbolnăvește și e trimis în spatele frontului; director al Radiodifuziunii grecești (1945), se dedică din 1946 exclusiv literaturii (debutase din 1940 cu volumul \"Orientări\"). Intre 1969 și 1974, anii dictaturii militare, se autoexilează în Franța. Reîntors în patrie își continuă activitatea literară bucurându-se de un prestigiu pe care, dintre contemporani, doar Giorgios Seferis și Iannis Ritsos l-au avut. Laureat Nobel în 1979.
Bibliografie selectivă:
\"Orientări\" (1940), \"Soarele Întâiul\" (1043), \"Cântec Eroic și Funebru pentru Sublocotenentul căzut în Albania\" (1945), \"To Axion Esti\" (1959), \"Soarele Insoritul\" (1971), \"Monograma\" (1972), \"Răzlețitele\" (1974), \"Cartea semnelor\" (1977), \"Maria Nefeli\" (1979).
Referințe critice:
« Gândirea lirică a lui Elytis, îmbibată de romantism, dezvoltă în fața noastră o metafizică plină de deplin senzualism spiritual. Stâncile, insulele, marea albastră greacă, vânturile, pe de o parte continuă să fie reale, pe de altă parte devin embleme cu sensul pe care l-am da simbolurilor din alchimie. Cu acestea își exercită poetul magia și ținem să mărturisim că este vorba de o cu totul originală magie greacă. » (...) « Poeziile sale sunt creații care invocă spiritul etern al lumii grecești, acela care de secole a locuit și continuă să locuiască și să magnetizeze conștiința europeană cu continue referiri la un ideal de perfecțiune la un ideal de perfecțiune care, ca simplă posibilitate, persistă de altfel până în zilele noastre. »
Lawrence Durrell
|