|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Mihail Kogalniceanu
MIHAIL KOGALNICEANU
(1817-1891)
Mihail Kogalniceanu s-a nascut la 6 septembrie 1817. Era fiul vornicului Ilie Kogalniceanu si al Catincai Stavilla, \"coboritoare dintr-o familie genoveza, stabilita de secole in vechea colonie genoveza Cetatea-Alba\".
Invata mai intii in casa, cu calugarul German Vida, apoi la pensionul francez al exofiterului Cuenim, in noul institut al francezilor Lincourt, Chefneux si Bayard.
In 1839 se pune sa redacteze \"Foaea sateasca a printipatului Moldovei\", publicatie nevinovata de economie rurala cu efecte modeste dar sigure. Inca din 1838 deschidea subscriptia pentru o editie completa, dupa mijloacele de atunci, a operelor lui D.Cantemir, in colaborare cu C.Negruzzi. adiotantul avea sa scrie \"Viata Domnului\", avea sa traduca din frantuzeste Istoria Imperiului Otoman, din nemteste Descrierea Moldovei si sa mai ingrijeasca de alte citeva texte. In mai 1840 anunta 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei. In acelasi an pregatea aparitia, ce avea sa se intimple in 1841, a unei publicatii de documentatie istorica Arhiva romaneasca. In 1840 lua, alaturi de C.Negruzzi si V.Alecsandri, administratia Teatrului National in urma carui fapt incepu a publica Repertoriul Teatrului National din anul 1840 - 1841.
Tot in 1840 apare si Dacia literara, intiia revista literara bine organizata, care nu avu nici ea ingaduinta de a continua mai mult de un an. Revista se deschise cu o introductie in care Kogalniceanu isi propunea sa-i continue activitatile lui Heliade si a lui Asachi, care se socoteau initiatorii presei romanesti. Scopul care si l-a propus M.Kogalniceanu era sa imbogateasca literatura \"cu productiile romanesti fie din orice parte a Daciei\", sa reproduca scrieri originale pentru ca \"intocmai ca intr-o oglinda sa se vada scriitorii moldoveni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau\". Desi revista \"Dacia literara\" s-a publicat numai un an, ea a contribuit esential la aparitia unor scriitori demni neamului sau.
Nefrint, Kogalniceanu se indirji in editura si incepu sa scoata calendare. La \"Cantora Foaiei satesti\" aparu in 1842 Almanahul de invatatura si petrecere. Kogalniceanu se dovedea un gazetar cu mult mai superior lui Asachi, bine pregatit, cu program hotarit, ridicindu-se cu mult asupra secilor compilatii. Almanahul din 1843 era compus in acelasi spirit, cuprinzind pe deasupra 3 poezii de V.Alecsandri (Hora, Cintecul ostasilor calareti, Iarna vine, vara trece). In 1844 Almanahul publica Fiziologia provintialului la Iasi.
|
Рекомаð½ð´Ð¾Ð²Ð°ð½ñ– текÑти
