Ñторінка: 2 : 1
A fost odat’...
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-05-20 (9775 афішуваннÑ)
A murit...
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-05-29 (8944 афішуваннÑ)
Acasă
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (13008 афішуваннÑ)
Aducerile-aminte
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-24 (11665 афішуваннÑ)
Aeternitas
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (9015 афішуваннÑ)
Agonie
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-09-06 (9187 афішуваннÑ)
Am fost...
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2003-05-29 (10668 афішуваннÑ)
Amurg
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (24350 афішуваннÑ)
Apostolul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (16893 афішуваннÑ)
Apostolul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (9365 афішуваннÑ)
Apus
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (13147 афішуваннÑ)
Asfințit
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (12676 афішуваннÑ)
Așteptare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (10338 афішуваннÑ)
Așteptare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (10422 афішуваннÑ)
Așteptare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-10-14 (10910 афішуваннÑ)
Atunci
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (9323 афішуваннÑ)
Bătrâni
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (15571 афішуваннÑ)
Cade-o lumină
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-06-24 (9154 афішуваннÑ)
Cain
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (8745 афішуваннÑ)
Cântă moartea
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (12982 афішуваннÑ)
Cântec
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (12744 афішуваннÑ)
Cântece
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (23747 афішуваннÑ)
Cântece
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (8140 афішуваннÑ)
Cântece
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (8730 афішуваннÑ)
Cântecele mele
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-12-07 (9951 афішуваннÑ)
Cărbunii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-11 (10732 афішуваннÑ)
Ceahläul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-10-23 (10368 афішуваннÑ)
Cetind pe Baudelaire
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2013-03-21 (6492 афішуваннÑ)
Chemare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-05-16 (8378 афішуваннÑ)
Clăcașii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-07 (14982 афішуваннÑ)
Coboară toamna...
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-05-16 (30790 афішуваннÑ)
Cosașul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-13 (9799 афішуваннÑ)
Craciunul copiilor
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2004-10-05 (24703 афішуваннÑ)
Dăscălița
: poezii pentru copii ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-09-25 (26417 афішуваннÑ)
Dascălul
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-11 (10356 афішуваннÑ)
De demult...
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2006-05-16 (25327 афішуваннÑ)
Departe
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-12 (10416 афішуваннÑ)
Din larg
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2010-04-28 (9773 афішуваннÑ)
Doina
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-11-12 (33478 афішуваннÑ)
Dorinta
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-12-06 (12676 афішуваннÑ)
E sărbătoare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2008-02-07 (10233 афішуваннÑ)
Eu știu un basm
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-11 (7937 афішуваннÑ)
Fără țară
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-21 (9850 афішуваннÑ)
Fată mare
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2002-10-23 (9234 афішуваннÑ)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2005-07-16 (7804 афішуваннÑ)
Graiul pâinii
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-13 (7781 афішуваннÑ)
În mine câteodată
: ÐŸÐ¾ÐµÐ·Ñ–Ñ 2009-10-26 (9233 афішуваннÑ)
Ñторінка: 2 : 1 |
|

|
|
|
Ð‘Ñ–Ð¾Ð³Ñ€Ð°Ñ„Ñ–Ñ Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|